Istoricul localității Pîrșcoveni
Contextul fizico-geografic, istoric, economic şi social
Comuna Pîrşcoveni este aşezată în partea central-vestică a judeţului Olt,fiind situată la întretăierea paralelei de latitudine nordică,cu meridianul de longitudine estică.
Localitatea noastră,este localizată şi la punctul de confluenţă dintre râul Olteţ şi râul Olt într-o vastă zonă de terase fluviale ce apar la contactul Piemontului Getic cu Câmpia Română pe interfluviul Jiu-Olt.
Comuna Pîrşcoveni este situată la o distanţă de 32 km de reşedinţa judeţului Olt, oraşul Slatina şi respectiv 15 km de oraşul Balş. Legătura cu reşedinţa judeţului este asigurată prin intermediul a două drumuri naţionale Craiova-Piteşti, respectiv Caracal – Rm. Vâlcea.
Vecinii comunei sunt: în partea nordică oraşul Piatra –Olt, în partea de sud râul Olteţ şi localitatea Dobrun, în partea de est se învecinează cu comuna Şopârliţa, iar în partea vestică întâlnim localitatea Braneţ, comuna Bârza .
Satele componente ale comunei sunt: Pîrşcoveni, Butoi şi Olari.
Din punct de vedere al contextulului istoric, prima atestare documentară a satului Pîrşcoveni apare în anii 1650-1700, localitatea apărând menţionată sub numele de Pârșcov , ce ulterior a devenit Pîrşcoveni. De altfel, localitatea noastră este situată , istoriceşte vorbind, la interferenţa dintre cele două castre daco-romane Aci-Dava( Brîncoveni) şi Suci-Dava(Corabia).
Ţinând cont de informaţiile vremii, satul Pîrşcoveni îşi trage numele de la Ştefan Pârşcoveanu „ mare boier ” care este socotit şi întemeietorul localităţii .Boierul Ştefan Pârşcoveanu provenea din neamul unor vechi boieri vrednici slujitori ai domnilor basarabeni, care i-au recompensat pentru serviciile aduse scaunului domnesc cu o serie de moşii. Acest boier a reuşit să unifice moşiile celor doi boieri influienți în localitate ( Izvoreanu şi Pârşcoveanu ), devenind stăpânul întregului sat.
Din vechile cronici, aflăm că la început, localitatea a fost proprietatea mânăstirii Brâncoveni şi era populată din ţărani clăcaşi care se stabileau cu timpul pe pământurile pe care le munceau .O altă dovadă pertinentă din punct de vedere istoriografic care atestă existenţa satului nostru o constituie poziţionarea localităţii pe o hartă a generalului austriac Frederich Docnes, alcătuită în anul 1778 cu ocazia ocupării Olteniei de către imperiul habsburgic .Toate cele menţionate mai sus demonstrează că aşezarea noastră a apărut încă din a doua jumătate a secolului al XVI-lea.
De asemenea într-unul din documentele vremii din 3 iulie 1562 se pomeneşte de satul Olari, a doua aşezare a comunei ce purta pe atunci numele de Vâlsăneşti .În acest document se pomeneşte că această localitate a fost dăruită de Petru Voievod Mitropoliei din Târgovişte. Existenţa acestei localităţi este demonstrată şi de harta cu caractere greceşti tipărită la Padova şi alcătuită de Constantin Cantacuzino stolnicul în ajunul anului 1700. Numele localităţii a fost schimbat în Olari de fostul boier Constantin Neamţul.
Tot sub denumirea de Vâlsăneşti mai apare localitatea şi în hrisovul din 20 mai 1583 prin care Mihnea Turcitul, întăreşte postelnicului Radu, dreptul asupra unei „ roabe din Vâlsăneşti”.
La confluenţa râului Bârlui cu Olteţul întâlnim satul Butoi, a treia aşezare componentă a comunei .
Informaţii interesante din punct de vedere istoric ne oferă şi cele trei lăcaşuri de cult din localităţile Pârşcoveni, Butoi şi Olari. Biserica din Pârşcoveni poartă hramul Sf.Nicolae , cea de la Butoi hramul Maicii Domnului iar biserica din Olari pe cel al Sf. Gheorghe. În faţa bisericii din Pîrşcoveni întâlnim o troiţă monument închinată eroilor neamului căzuţi pe câmpurile de bătălie ale ţării cu ocazia războiului de reîntregire din anii 1916-1918.
Toate aceste dovezi şi mărturii istorice ne prezintă pe scurt istoria localităţii Pîrşcoveni şi a satelor afiliate .
Din punct de vedere al contextului socio-economic, pe teritoriul comunei noastre, principala activitate economică este agricultura .Una din ramurile de bază a agriculturii locale este creşterea animalelor, comuna dispunând de numeroase efective de bovine , ovine, caprine , păsări şi stupi de albine.
Pe vechea moşie a boierilor Pârşcoveni s-au dezvoltat trei sate care au format împreună comuna Pârşcoveni de astăzi ( satele Pârşcoveni, Butoi şi Olari).
Din punct de vedere geografic această comună este situată în judeţul Olt ( în trecut făcea parte din fostul judeţ Romanaţi), mai exact este situată în partea estică a Câmpiei Leu- Rotunda pe valea râului Olteţ, la 32 km S-V de Municipiul Slatina şi 15 km S-E de oraşul Balş.
Are ca vecini oraşul Piatra-Olt în N, iar în S comunele Şopârliţa şi Dobrun, în timp ce în E şi N-V comunele Brâncoveni, respectiv Bârza.
Are o suprafaţă totală de 5667 ha, iar din punct de vedere al reliefului are aspect de câmpie joasă vălurită.
Din punct de vedere al Geografiei Umane, comuna Pârşcoveni are în prezent o populaţie de 3150 locuitori, instituţii publice reprezentative cum ar fi Primăria, un post de poliţie, dispensar, o bibliotecă, 2 şcoli, 2 grădiniţe si 4 biserici.
Acestea sunt principalele caracteristici geografice ale comunei Pârşcoveni.
